STUDIU PRIVIND SITUAȚIA ACTUALĂ REFERITOARE LA DREPTURILE ȘI EGALITATEA DE GEN, PROBLEMATICA DISCRIMINĂRII PE BAZĂ DE GEN ÎN JUDEȚELE SUCEAVA ȘI NEAMȚ
În societatea românească actuală, ca şi în alte ţări din Europa, există multiple inegalităţi/disparităţi între femei şi bărbaţi pe piaţa muncii, în viaţa publică şi în viaţa privată. Chiar dacă statutul femeii în societate s-a schimbat considerabil în comparaţie cu deceniile anterioare, adesea, femeile şi bărbaţii nu au aceleaşi şanse sub aspectul traseului educaţional şi profesional sau al vieţii de familie.
De asemenea, momentan, din punct de vedere statistic, România este pe primul loc în Uniunea Europeană ca număr de nașteri în rândul adolescentelor. De aceea, se impune elaborarea și implementarea unor proiecte cu impact ce abordează dimensiunea problematicii de gen și a implicațiilor acesteia în plan educațional și social
Proiectul EDURIGHTS4GIRLS – Acces egal la educație, implementat de Asociația GO-AHEAD București, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Neamț și Asociația Școlară Suceveană pentru Educație și Dezvoltare urmărește o schimbare de perspectivă în zona educațională, prin programe de dezvoltare personală a tinerelor din județele Neamț și Suceava, o schimbare cu impact pe termen mediu în vederea creșterii stimei de sine și combaterii stereotipurilor de gen în rândul celor care finalizează școala, iar pe termen lung, ameliorarea acestor probleme la nivelul societății din România.
Una dintre activitățile proiectului a avut în vedere realizarea unui studiu privind situația actuală referitoare la drepturile și egalitatea de gen, problematica discriminării pe bază de gen în județele Neamț și Suceava. În acest sens, a fost elaborată o cercetare de teren mixtă (cantitativă şi calitativă) ca analiză iniţială necesară implementării activităţilor proiectului EDURIGHTS4GIRLS. Cercetarea a avut ca scop identificarea opiniilor, percepţiilor, nevoilor de informare şi dezvoltare ale elevilor din liceu și ale cadrelor didactice îndrumătoare, referitoare la drepturile și egalitatea de gen, problematica discriminării pe bază de gen.
Etapa de culegere a datelor a fost realizată în perioada aprilie - mai 2021, acest proces fiind adaptat condițiilor și regulilor sanitare impuse de pandemia de Covid-19. Astfel, pentru colectarea informațiilor aferente cercetării au fost aplicate chestionare elevelor/ elevilor, părinților și cadrelor didactice, cât și interviuri directorilor din cele 14 școli. Pentru a avea o imagine mai clară și plină de acuratețe, echipa de cercetare a pus „în oglindă” perspectivele cadrelor didactice, elevilor și părinților privind temele abordate.
Numărul de respondenți la chestionare:
• 236 de profesori care își desfășoară activitatea în cele 14 unități de învățământ
• 1460 de respondenți elevi și eleve
• 802 părinți
Vă redăm câteva dintre concluziile principale ale studiului:
1. Concluziile referitoare la traseul profesional al elevilor și elevelor
Probleme generale/comune cu care se confruntă cel mai frecvent elevii (fete şi băieţi) în alegerea şi finalizarea parcursului şcolar secundar, liceal/colegiu tehnic sunt:
- nivelul precar de cunoştinţe acumulate în gimnaziu;
- analfabetism funcţional;
- atitudinea devalorizatoare faţă de şcoală, educaţie, muncă, reuşită în viaţă prin educaţie;
- sprijinul slab/inexistent din partea familiei (părinți dezinteresați de traseul educațional al copiilor, părinți alcoolici, violenți, abuzivi, părinți plecați la muncă în străinătate, familii dezorganizate, familii sărace, cu nivel redus de educație);
- lipsa informațiilor clare privind importanța unui liceu sau a unei școli profesionale; - situaţii de adicție (droguri, alcool, internet);
- adaptare la noul colectiv/mediu urban, elevii provenind în mare parte din mediul rural;
- lipsa/insuficienţa consilierii şcolare şi vocaţionale (profilul ales nu corespunde aptitudinilor elevilor și stilului lor de învățare).
2. Concluzii referitoare la problematica de gen
Situaţii problematice specifice în funcţie de gen (fete minore), cel mai frecvent întâlnite sunt:
- maternitate precoce (mame minore);
- căsătorii timpurii / concubinaj;
- abandonul minorului (nou născut);
- relaţii toxice;
- absenteism;
- abandon şcolar;
- fuga de acasă;
- violenţa în familie (la adresa fetelor/femeilor).
3. Câteva perspective
• Perspectiva cadrelor didactice
Majoritatea profesorilor au cunoscut eleve care nu au finalizat studiile deoarece s-au măritat. Două treimi știu cazuri de eleve care au abandonat studiile pentru că au rămas însărcinate, în timp ce șase din zece cadre didactice au afirmat că au întâlnit situații în care anumite eleve au abandonat școala pentru că s-au implicat în relații toxice. Patru din zece profesori au evocat situații în care elevele sunt victime ale violenței din partea părinților sau în care elevelor li s-a interzis de părinți sau de partener să își continue studiile ori să își urmeze traseul profesional dorit. Un sfert dintre profesori au susținut că au văzut eleve care au fost victime ale violenței din partea partenerului. Nu în ultimul rând, un cadru didactic din zece știe de situații deosebit de critice în care elevele au căzut victime ale traficului de ființe umane.
• Perspectiva părinților
Unul din șapte părinți a sesizat situații în care copiii lor sunt tratați diferit pe criteriu de gen în cadrul unității de învățământ la care aceștia învață. De asemenea, în viziunea părinților, fetele sunt mai predispuse în a se lovi de diverse stereotipuri și prejudecăți din partea cadrelor didactice.
Pe prima poziție în ierarhia temelor discutate de părinți cu fetele lor se află subiectul referitor la modalitățile prin care acestea se pot apăra de violență și abuzuri, în vreme ce la băieți în fruntea acestui top se regăsește o tematică legată de cum să își aleagă traseul profesional.
• Perspectiva elevelor/ elevilor
Unul din cinci liceeni a mărturisit faptul că s-a confruntat cu situații în care a simțit că este descurajat(ă) sau tratat(ă) nedrept pe criteriu de gen, elevele fiind cele mai expuse unor asemenea probleme.
Patru din zece liceeni au fost martorii unor situații în care colegii sau prietenii lor au fost tratați nedrept din cauză că sunt fete sau băieți.
Numai patru din zece respondenți și-ar dori să își continue studiile după absolvirea ciclului de învățământ pe care îl urmează în prezent, în vreme ce unul din patru ar dori ca după finalizarea liceului/ școlii profesionale să lucreze. Dorința de continuare a studiilor este mai pregnantă în rândul fetelor, jumătate dintre eleve declarând că ar dori să urmeze ori o școală postliceală, ori o facultate după terminarea liceului/ școlii profesionale. În schimb, unul din trei elevi ar vrea ca după absolvire să își găsească un loc de muncă.
Câteva mărturii din interviuri:
Situațiile problematice care apar cel mai frecvent în relație cu genul elevilor colegiului sunt: cazuri de eleve-mame, relații toxice, absenteism și abandon școlar. (Interviu: director, colegiu tehnic, mediul urban, judeţul Neamţ)
Mame minore şi abandon școlar (avem la învăţământul profesional cazuri de mame minore care vin la școală, unele reușesc să termine școala profesională). Anul acesta avem 2 eleve (una în clasa a IX-a, una a X-a, învățământ profesional), la a doua sarcină. (Interviu: director, colegiu tehnic, mediul rural, judeţul Neamţ).
Avem, periodic, cazuri de mame minore care, în cel mai bun caz, urmează parcursul şcolar până la clasa a X-a, după care renunţă la şcoală pentru a-şi creşte copilul. O altă situaţie frecventă cu care ne confruntăm, în mediul rural, este faptul că fetele sunt solicitate la muncile domestice şi la creşterea unor fraţi/surori mai mici, ceea ce generează absenteismul şi rezultate scăzute la şcoală pentru că nu mai au timpul necesar ca să înveţe. (Interviu: director, colegiu tehnic, mediul rural, judeţul Suceava).- dc nu trecem mărturiile, aș folosi acest citat ca motto la articol.
Propuneri de teme de studiu pentru dezvoltarea personală a elevilor, care să integreze perspectiva de gen (educaţie psihosexuală şi conştientizare de gen): 1. Toleranţa 2. Acceptarea diferenţelor de gen 3. Educaţia psihosexuală (măsuri contraceptive etc.) (Interviu: director, colegiu tehnic, mediul urban, judeţul Suceava).
Studiul privind situația actuală referitoare la drepturile și egalitatea de gen, problematica discriminării pe bază de gen în județele Suceava și Neamț, poate fi consultat aici